Ce este risipa alimentară? | Risipa alimentară în România

Subiectul risipei alimentare devine din ce în ce mai presant în România. Cumva am ajuns de la o extremă la alta: de la a fi extrem de economi în comunism, la a arunca greutatea noastră în mâncare.

Lăsând la o parte problema inegalității existente în lume (unii mor de foame, în timp ce alții aruncă 70 kg de mâncare / an la gunoi), risipa alimentară contribuie la încălzirea globală.

Și asta contribuie?!

Păi da. Omenirea își poate reduce amprenta de carbon cu până 8%, dacă controlează mâncarea pe care o aruncă.

Dar mai întâi, să explicăm ce e risipa alimentară.

Ce este risipa alimentară?

Probabil te gândești la mâncarea pe care ai cumpărat-o și care sfârșește la gunoi – și te gândești bine. Cam asta e risipa alimentară.

Dar dincolo de ce aruncăm “din casă”, risipa alimentară înseamnă și:

• alimentele expirate aruncate de retaileri
• resturile de porții aruncate de restaurante, pentru că au porții prea mari (sau oamenii comandă mai mult decât pot mânca)
• pierderi/contaminări în timpul procesului de producție

Dar cea mai mare parte a deșeurilor vine de acasă.

O definiție mai fancy pentru risipa alimentară ar fi: pierderea sau aruncarea de produse destinate consumului uman, din procesul de producție până în farfurie (și puțin dincolo de ea, aș zice eu).

Ce nu este risipă alimentară

Pentru că sunt conștientă că articolul ăsta poate atrage ceva sentimente de vină, vreau să subliniez că nu tot ce arunci este considerat risipă.

Aici nu intră resturile rezultate datorită consumului – de exemplu: zaț de cafea, oase, piele, coji de ou, etc.

Risipa alimentară se referă strict la alimentele care, dacă ar fi cumpărate rațional, ar fi putut fi consumate.

De ce contează risipa alimentară?

Cred că toți ne-am auzit mamele, măcar o dată invocând copii flămânzi din Africa, când noi făceam mofturi la masă.

Dacă este un subiect care vă interesează – vă încurajez să descărcați Share the Meal și să sprijiniți programul Națiunilor Unite care distribuie alimente în zone afectate de conflicte armate, catastrofe naturale și foamete.

În afara acestei probleme de inegalitate când vine vorba de acces la alimente, se mai adaugă și impactul adus asupra mediului.

După cum spuneam la început, ne putem reduce amprenta de CO2 cu până la 8% dacă controlăm alimentele pe care le cumpărăm.

Cum impactează risipa alimentară încălzirea globală

Faptul că cerem mai mult decât consumăm, pune presiune pe capacitățile de producție.

Dacă din 10 tone de grâu recoltat, doar 8 tone sunt procesate și consumate sub formă de pâine, paste și alte produse de panificație; resursele folosite pentru cele 2 tone nefolosite, sunt risipite. Adică: se folosește mai mult teren decât trebuie, se folosesc utilaje (care folosesc combustibili fosili) pentru cultivare, iar apoi procesul de prelucrare consumă și el la rândul lui electricitate și combustibili.

Știu că pare un exemplu tras de păr, dar adevărul e că ăsta e impactul.

Cât de multe deșeuri alimentare generăm?

O să încep secțiunea asta cu o notă foarte pozitivă, prin a spune că România nu a trimis către Eurostat date concrete despre risipa alimentară de la noi din țară.

Așa că vă zic și io niște numele la nivel european, care cel mai probabil se răsfrâng și asupra noastră.

Așadar – un european generează vreo 127 kg de deșeuri alimentare, zic oamenii ăștia cu numerele, dintre care:

• 70 kg sunt deșeuri alimentare care provin din gospodării
• 23 kg vin de la producătorii de alimente și băuturi
• 14 kg din producția primară
• 12 kg de la restaurante și alte servicii de livrare a mâncării
• 9 kg de la retaileri și distribuitori

Da, deci… nu știu voi câte kg aveți, dar eu am 52. Deci teoretic arunc pe an, mai multă mâncare decât propria greutate. Dacă luăm numărul total de 127 kg… e jale.

Da’ în România?!

Am găsit un articol de la Europa Liberă, care zice că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale estimează că 49% din deșeurile alimentare sunt generate de gospodării individuale. Și o să vedeți mai jos că încă jumătate din gunoi e mâncare gătită (spoiler!).

Deci să ne bucurăm puțin – zic, că suntem aici sub media europeană și asta în sfârșit e un lucru bun!

Ce fel de alimente aruncăm cel mai des?

Mai jos este un grafic drăguț de la foodwaste.ro, care ilustrează ce tipuri de alimente ajung cel mai des la gunoi din casele românilor.

Se estimează că risipa alimentară este constituită din:

• 24% mâncare gătită
• 22% fructe
• 21% legume
• 20% pâine/ produse de panificaţie
• 11% lapte şi produse lactate
• 1% produse din carne
• 1% alte alimente

Peste 75% din risipa alimentară poate fi controlată de la cumpărături.

Ba mai mult, este nevoie de fim atenți la doar 3 grupe de alimente (fructe, legume, și panificație) pentru a ne reduce semnificativ deșeurile alimentare. Dacă astea 3 sunt la un nivel corect, atunci și procentul pentru mâncarea gătită va scădea considerabil.

Românii și mâncarea

Atât m-a dus capul pentru secțiunea asta…

Ideea e ca aș vrea aici să vorbesc despre 2 lucruri: mâncarea gătită și foametea.

Noi gătim

Toți am crescut cu mâncare gătită, ne-am văzut părinții gătind și noi la rândul nostru facem mâncare acasă.

Mersul la restaurant e mai mult o excepție (lăsând deoparte că e scump).

Faptul că suntem obișnuiți să gătim și face parte din stilul nostru de viață este minunat. Una dintre cele mai relevante concluzii ale unui curs generic despre nutriție de la Universitatea Stanford este acela că mâncarea gătită este cea mai sănătoasă.

De ce?

Pentru că putem controla cantitatea de sare și grăsimi, și totodată o facem pe gustul nostru.

Deci – e foarte mișto că ne facem mâncarea acasă.

Eu când merg în concediu cu mai mute persoane (fie familie, fie prieteni), noi gătim. Nu zilnic, și nu pentru toate mesele, dar facem mâncare gătită și în vacanță. 🙃

Foamea din România

Tot încercând să înțeleg de ce se tot cumpără așa de multă mâncare, m-au ajutat cei mai în vârstă să pricep:

“Păi, lasă să fie, că acum pot să iau!”

Și apoi am înțeles: generațiile care au trăit în comunism, știu ce înseamnă să nu găsești produse de origine animală în magazine și să mănânci carne doar de 4-5 ori pe an (după cum îmi povestesc rudele). Ba mai mult, sunt oameni care efectiv nu conștientizau că există altfel de realitate, și atunci când au văzut abundența adusă de capitalism și au avut disponibilitatea financiară au zis “LUĂM, SĂ FIE, CĂ DACĂ NU MAI GĂSIM!”

Cred că mulți am crescut cu mentalitatea asta în jur – că mai bine să fie și să arunc, decât să nu fie deloc.

Așadar, aș zice că risipa alimentară la noi se trage și din traumele comunismului, care încă bântuie sufletele multor oameni.

Cum prevenim risipa alimentară

Prevenția începe dinainte să pleci la cumpărături, cu puțină planificare.

Lista de cumpărături isteață

De-a lungul timpului am descoperit că cel mai eficient (pentru mine) este să țin o listă de cumpărături pe telefon, care e disponibilă tuturor persoanelor din casă care au smartphone. Astfel, toată lumea vede o singură listă, actualizată în timp real.

Cum funcționează?

Păi, să zicem că ma pun să-mi fac terci de ovăz dimineață și observ că pun ultima porție disponibilă de semințe de chia.

Scot telefonul din buzunar, trec pe listă “semințe de chia” și atât maică-mea cât și partenerul meu văd ce am pus pe listă. (la noi se duce lumea pe rând la cumpărături și fac cumpărături pentru jumătate de familie)

Secretul este să treci pe listă în momentul în care vezi că ceva lipsește, sau e pe cale să se termine. Și tind să cred că nu e imposibil, întrucât avem mereu telefoanele la noi.

Astfel, când mergi la cumpărături vei ști exact lucrurile de care ai nevoie.

Nu în ultimul rând, aruncă un ochi prin frigider înainte să pleci, să vezi cât de gol/plin e, și dacă lista are nevoie de completări.

Nu te duce cu burta goală la cumpărături 🙄

Dacă ai rezolvat deja problema cu “hm, da’ de asta ne trebuie? ei, hai să luăm!” următorul pas e să mănânci un Snickers – pentru că nu ești tu când ți-e foame și cumperi numai prostii.

Nu neapărat Snickers, dar ceva care să țină de foame.

Este un sfat vechi rău de tot, pe care îl auzim constant, sau cel mai probabil l-am simțit pe pielea noastră. Cred că ți-ai dat seama că atunci când ți-e foame cumperi mai mult, nu?

Așadar, cu lista-n mână și burta plină, ai grijă la cantitatea de fructe, legume și produse de panificație pe care le cumperi. Ceea ce mă duce la următorul punct…

Planifică mesele

Ținând cont că aproape un sfert din alimentele aruncate, reprezintă mâncare gătită, planificare meselor este esențială.

De ce?

Pentru că dacă știi ce vrei să gătești, știi CE și CÂT să cumperi. Deci pui pe listă ce știi că îți trebuie pentru ciorba aia de legume, și cumperi 2-3 roșii, nu 3 kg.

Bine, dar…

… mie îmi place să fiu spontan în bucătărie! 😏

Nu zice nimeni că trebuie să planifici la virgulă ce mănânci într-o săptămână și să respecți 100%. Fiecare poate vedea beneficii la grade diferite de planificare.

Aici este disponibil gratuit un jurnal alimentar, care poate fi folosit și pentru planificare meselor (oricât de general sau granular doriți).

Tot aici, aș adăuga și să facem mâncare în porții… omenești, sau cât știm că putem mânca. Dacă știi că nu îți place să mănânci și a 3-a oară același fel de mâncare, nu găti 4 porții. Desigur, poți alege să congelezi surplusul de mâncare gătită, dar ăsta e un subiect pentru alt articol.

Concluzie

Asadar, pentru că am scris mult aici – putem preveni risipa alimentară cu aceste metode simple:

• cumpărăm inteligent (ce și cât avem nevoie)
• depozităm corespunzător (e disponibilă o listă la final)
• porționăm corespunzător
• folosim resturile (discutăm despre asta – aici)

Cum depozităm alimentele eficient

Știai că roșiile nu trebuie ținute în frigider, și mai ales nu lângă castraveți? Sau că vinetele rezistă până la 3 luni, dacă nu le pui în frigider, ci în cămară?

O depozitare eficientă poate prelungi durata de viață a alimentelor.

Află din tabelul disponibil mai jos cum trebuie depozitate diferite categorii de alimente!

descarcă tabelul

Sursă imagine: unspalsh.com